Cu chip sarac umil,Priveste tot ce-l inconjoara
Un biet sarac copil
Ajuns pe strazi de-odinioara.
E singur pe-asta lume
Si chipu-i trist mereu
Nu zambeste la glume
Si stie ca-i evreu.
Rasismul il doboara
Il face tot mai mic,
Si nu-i pentru prima oara
Cand se simte jalnic.
Ce vina poarta el
Ca s-a nascut asa
Evreu a fost de mititel
Evreu va ramanea.
Ai sai parinti l-ar fi indrumat
In toate l-ar fi sfatuit,
Acum l-ar fi ingrijit
Daca n-ar fi murit.
Departe de casa
Ascunzand trecutul
Pe baiat sa-l ocroteasca.
A fost lasat in strada
Fara un colt de paine,
Stie, dar nu vrea sa creada
Ca a fost lasat ca un caine.
Doarme pe unde-apuca
Mananca ce poate
Acasa nu are und' sa se duca;
Viata l-a trecut prin toate.
Are doar cativa anisori
Nici nu stie carte
Nu are nici fratiori
Sa citeasca sa-i arate.
El face scoala vietii
Tehnici de supravietuire,
Multora poate da lectii
Despre dragoste si iubire.
El spera ca intr-o zi senina
Saracia se va duce
Va avea o masa plina
Si-un loc unde sa se culce.
Mananca resturi de la caini,
Isi gaseste ades culcusuri
Sub copacii cei batrani.
ACEASTA POEZIE IMI APARTINE!!!!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu