Etichete

poezii (15)

luni, 11 iulie 2011

SINGUR DE CRACIUN

                                   SINGUR DE CRACIUN
1)Cu pasi repezi se arunca                     2) Cauta un loc intunecos
  Inspre scara unui bloc                            De politist sa se ascunda
  Cautand o nisa adanca                           Un loc putin mai calduros
  Un copil fara cojoc.                                 Sa stea, macar o secunda

             3)Ingrozit aude-n noapte
                Pasii grei ce se transforma
                Apasand in jos pe trepte
                Pasii omului in uniforma.

             4)Se indreapta spre firida
                O deschide Zgomotos
                In ecou ca de corida
                E politistul cel pletos

5)Bucuros ca a scapat                                    6)Cauta spalatoria
  Pare mult mai fericit                                       Unde stie ca-i mai cald
  Rasufland usurat                                            Savurandu-si bucuria
  Se indrapta catre lift.                                      Privind in zare orasul alb.

  Seara asta-i cu noroc                                     Nu mai e acel canal
  Se astepta la ceva mai bun.                            Nici peretele cel rece
  Chiar de nu-i caldura unui foc                         Unde statea saptamanal
  Dar e bine, pentru seara de Ajun.                   Si se uita cum noaptea trece.

  Usa nu e incuiata                                            Se intinde pe-un carton
  Si lumina  e aprinsa                                         Trupu-si inveleste
  Peste prag paseste-ndata                                Macar nu-i pe beton
  Asta-i unica sa sansa.                                      Vocea nu-i mai raguseste.

                  E obosit si-i este somn
                  Fomea-l macina adanc
                  Ar vrea sa fie si el om
                  Dar nu-i decat un Tzanc.

                   Se scobeste-n buzunare
                  Scoate-un colt de paine
                  Acesta-i tot ce are
                   Pe azi si ziua de maine.

  Bucata de paine e primita                                Priveste coaja cea murdara
  De la o batrana de pomana,                            Uscata si inghetata
  La biserica venita;                                           E tot ce are asta seara
  De la o femeie vadana. .                                  Multumeste si musca-ndata.

                               


  Adoarme mestecand                                      Dar e trezit din somn
  Acel mic colt de paine                                    De zgomotul facut de usa
  Ce i se pare mirosind                                     De vocea ursuza a unui domn
  A cozonac cu nuca si stafide putine                Si-o femeie ce seamana cu-a lui matusa

  Speriat el se ridica                                         Ies vecinii-n scara
  Alergand pe scari in jos                                 Curiosi de harmalaie
  De-un pres se-mpiedica                                Asupra lui dau cu ocara    
  Si provoaca haos.                                         Alungandu-l ca pe o potaie.



                El privirea si-o ridica
                Si se uita fix la ei
                Lacrimi din ochi ii pica
                Strigand Numele mamei.

                Stie ca nu o sa-i raspunda
                A plecat si nu s-a mai intors
                Lacrimile il inunda
                Nu mai poate fi bucuros.

  Se opreste pentr-o clipa                               Zareste multe luminite
  Ceva ii capta atentia                                     Printre usile deschise
  Lacrimile i se risipa                                       Omuleti cu rosii scufite
  Recunoscand traditia.                                   Ca in a copiilor vise

  Se aud colinzi in bloc                                     Vraja este intrerupta
  Au venit colindatori                                        De-o lovitura dupa cap
  Sunt multi copii la un loc                                 C-o coada de matura rupta
  El e singur, n-are fratiori.                                Venita de la o femeie far-un slap.


                          

                              Este alungat afara
                              In cruda iarna grea
                              Se duce la canal iara
                              Pe asta vreme rea.




                             Merge trist prin zapada
                             Inainteaza tot mai greu,
                             Nimeni nu vrea sa-l vada
                                                                  Zicand ca-i derbedeu.

  Nu a avut parte de o casa                              Dar nu dispera,
  Unde sa petreaca asta sarbatoare                   Zicandu-si ca va fi bine
  Nu a avut cozonac pe masa                            Asteptand o noua era
  Si nici o mama protectoare.                            Durerea sa-i aline.


                                  Aceasta poezie imi apartine.!!!!!!!!!!!!!!!1

2 comentarii:

  1. Domnul sa te binecuvinteze Samuel:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Este o poezie minunata!Am plans citind-o si ma rog lui Dumnezeu ca aceste cazuri de copii sarmani sa fie din ce in ce mai rare.... Esti foarte talentat, felicitari!

    RăspundețiȘtergere